SUMAR
Adamclisi
cer acoperit de nori
Joi
6/2°C
Vineri
4/-0°C
Sâmbătă
7/-1°C
I. Amplasare și accesibilitate
Comuna Adamclisi aparține din punct de vedere administrativ județului Constanța, fiind amplasată în perimetrul sud-vestic al acestuia. Cele mai apropiate centre urbane de comună sunt municipiul Constanța (situat la o distanță de 63 km) și municipiul Mangalia (la 85 km).
Limitele teritoriale ale comunei sunt:
- la Vest: comuna Ion Corvin;
- la Sud: comuna Dobromir;
- la Est: comuna Deleni și comuna Peștera;
- la Nord: comuna Aliman și Rasova;
În prezent, comuna Adamclisi este alcătuită din localitățile componente, respectiv:
- localitatea Adamclisi – reședință de comună;
- localitatea Zorile;
- localitatea Urluia;
- localitatea Abrud;
- localitatea Hațeg.
Amplasarea comunei Adamclisi la nivelul județului Constanța este una prielnică din punct de vedere al accesibilității față de principalele centre urbane din regiune, dar și față de zonele naturale protejate.
II. Repere istorice
Toponimie
Numele de Adamclisi provine din limba turcă şi se traduce prin „Biserica omului”, aceasta fiind de fapt denumirea dată de către turci Monumentului Triumfal, despre care credeau că este un lăcaş creştin. Denumirea comunei Adamclisi apare în registrele turceşti ca Adam-Kilise din anii 1573 şi 1584, dar şi în unele Fonduri de Tapiuri (acte de proprietate) eliberate în anii 1864 şi 1877. În alte documente, precum în cea apărută în anul 1850 a autorului Ion Ionescu de la Brad, localitatea este menţionată sub denumirea „Adamkeulise”.
Istoricul comunei Adamclisi
Nu se cunoaşte data exactă a întemeierii satului, cert este însă faptul că a fost locuit de turci până la 1878, când au fost nevoiţi să emigreze. Localitatea Adamclisi este înscrisă în documentele străinilor care călătoreau în zona respectivă în sec. al XIX-iea. Căpitanul prusac Helmuth von Moltke în anul 1837 a trecut prin zona comunei Adamclisi şi a admirat ruinele monumentului Tropaeum Traiani despre care menţiona că este “o masă de pietre, solidă, boltită, în formă de cupolă, odinioară îmbrăcată în basoreliefuri şi coloane care zac în jur”. În timpul Războiului Crimeei din anul 1854 locuitorii satului nu au părăsit aşezarea, cauza principală fiind reprezentată de prezenţa izvorului din Valea Cişmelei, care prezintă un debit considerabil şi a reprezentat un element important în comunitate. În intervalul 1417-1878 în zona localităţii Adamclisi s-au stabilit etnici musulmani care au convieţuit alături de localnicii din regiune, care a devenit o minoritate. În timpul legii împroprietăririi după 1880-1881, în sat se stabilesc numeroşi români din Transilvania şi din Oltenia. Până în anul 1996 cea mai relevantă activitate a locuitorilor din Adamclisi a fost exploatarea diatomitei, care era extrasă din cariera de la Urluia, unde lucrau peste 250 de persoanei.35
III. Descriere cadrului natural
Comuna Adamclisi este Podișul Dobrogei situată în zona Podişului Dobrogei de Sud, în subunitatea numită Podişul Cobadin. Această subunitate este limitată în zona Nord-Vestică de către șesul aluvial al Bălții Ialomiței, parte componentă a cursului Dunării, unde altitudinile sunt preponderent de 10- 11 m. Limita Estică este semnificativă în zona Valea Vederoasă Sevenic (Uruiala), care formează un relief cu aspect de canion datorită fragmentării adânci din toată zona sa. Limita de Est a podișului este delimitat climatic datorită creșterii aridității și restrângerea suprafeţelor de vegetaţie. Limita Sudică este reprezentată de graniţa României cu Bulgaria, unde altitudinile sunt de 80-140 m.
GEOLOGIE
În zona Podișului Dobrogei structura geologică este în principal axată pe una sedimentară, cu fundament moesic, cu grosimi de 500-900 m, dar cu o zonă de suprafață complexă din punct de vedere stratigrafic datorită numeroaselor mări care au acoperit teritoriul, din Cambrianul Superior şi până în Sarmaţian, Dobrogea de Sud este unitatea de relief ce se poziţionează la sud de falia Capidava-Ovidiu şi reprezintă cea mai veche unitate de tip structural realizat în proterozoic, devenind stabilă în cambrian. Relieful structură din zona Podişului a rezultat datorită modelării din pliocen superiorcuaternar.
CARACTERISTICI ATMOSFERICE
În cadrul Dobrogei de Sud este prezent un climat temperat continental, cu influenţe marine resimţite în special în zona estică a acestuia sau în zone de microclimat cu influenţe lacustre sau fluviale.
Comuna Adamclisi, datorită poziţionării sale geografice, preia caracteristicile de natură climatică din aceasta regiune, cu influenţe marine mai puţin semnificative. Aceste influenţe sunt diminuate datorită amplasării comunei în zona de vest a Podişului unde se individualizează un climat temperat continental cu nuanţe excesive în care verile sunt calde şi uscate şi iernile moderate, cu ploi repartizate neuniform.
Temperatura medie anuală este printre cele mai ridicate din ţară. Înregistrările meteorologice arată o particularitate importantă a condiţiilor climatice din zona comunei Adamclisi, mai exact este prezentă o medie de 300 de zile/an ca zile însorite.
REŢEAUA HIDROGRAFICĂ
Marea Neagră reprezintă unitatea hidrologică majoră din proximitatea Podişului Dobrogei de Sud. Aceasta este poziţionată înspre Europa şi Asia, fiind o mare semiînchisă din bazinul atlantic. Suprafaţa Mării Negre este estimată ca fiind de 423.000 lon2 şi este de aproximativ de două ori mai mare decât teritoriul României. Totalul volumului de apă al Mării Negre este aproximat ca fiind în jurul valorii de 547.000 km3, cu toate că cea mai mare parte este inadecvată dezvoltării vieţii fiind constatată prezenţa hidrogenului sulfurat.
În zona Podişului Dobrogei de Sud reţeaua hidrografică are o densitate redusă, la nivelul judeţului Constanţa fiind prezentă cea mai mică valoare a acesteia raportându-ne la nivelul întregii ţări. Cea mai reprezentativă unitate hidrografică din zona sudică a Podişului, după Marea Neagră, este fluviul Dunărea. Între acestea este formată o legătură de natură antropică reprezentată de Canalul Dunăre-Marea Neagră, o importantă componentă în infrastructura de transport fluvial. în restul teritoriului râurile sunt de dimensiuni mici şi se varsă în lacurile din regiune sau în Marea Neagră. Lacurile naturale sau acumulările antropice fac şi ele parte din reţeaua hidrografică a Podişului Dobrogei de Sud. Acestea îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi ajută la formarea unei flore şi faune specifice mediului acvatic.
La nivelul comunei Adamclisi, reţeaua apelor de suprafaţă este rară, cu debite şi scurgere semipermanentă datorită alimentării sărace din precipitaţii şi din subteran, infiltraţiei rapide în substratul litologic permeabil şi a evapotranspiraţiei puternice. Apele freatice sunt discontinui cantitativ.
RESURSE NATURALE
Resursele naturale regenerabile sau neregenerabile reprezintă un element important în contextele economice, sociale şi tehnologice ale oricărei regiuni datorită potenţialului pe care acestea îl au. Modalitatea de exploatare a resurselor naturale influenţează calitatea şi prezenţa acestora pe termen lung. În conceptul dezvoltării durabile gestionarea acestor resurse trebuie făcută în mod responsabil pentru a asigura accesul generaţiilor viitoare la aceleaşi şanse de evoluţie.
Resursele naturale regenerabile
În cadrul comunei Adamclisi, resursele naturale regenerabile sunt reprezentate în principal de elementele faunei şi florei din teritoriul acesteia, dar şi de rezervele de rocă.
În comună, în zona carierelor aflate pe versanţii abrupţi ai Văii Urluia se aflau cele mai mari rezerve de diatomită din ţară.
Flora este caracteristică zonelor de stepă şi este adaptată condiţiilor climatice de umiditate redusă (se regăsesc elemente floristice est-europene şi specii mediteraneene şi balcanice). Plantele care se regăsesc în regiune au un caracter xerofil, cu plante ierboase, fiind reprezentative pentru zonele în care nu predomină culturile agricole. Vegetaţia de cultură este reprezentată de plante importante din punct de vedere al potenţialului agricol.
Fauna este caracteristică vegetaţiei de stepă în care animalele de mici dimensiuni sunt prezente datorită capacităţii de adaptare la vegetaţia xerofilă cu ierburi înalte. Acestea şi-au creat un habitat propice dezvoltării prin prezenţa unui cadru natural potrivit.
Resurse energetice
Resursele energetice regenerabile stau la baza unei eficienţe energetice pe care România se bazează în viitor. Prin Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 se creionează planul prin care statul îşi va îndeplini obiectivele din punct de vedere ar resurselor energetice regenerabile. Dezvoltarea României stă în productivitatea sectorului energetic prin alimentarea activităţilor economice principale. În contextul internaţional, piaţa energiei este una dinamică în care evoluţia tehnologică poate avea un efect neaşteptat asupra acestei pieţe prin cererea care depăşeşte oferta. Politicile referitoare la energie sunt în concordanţă cu cele ce privesc schimbările climatice, concentrate pe reducerea sau eradicarea emisiilor de poluanţi în atmosferă, în sol sau în apă.
Comuna Adamclisi trebuie să fie capabilă să se adapteze tuturor schimbărilor ce survin atât pe plan naţional cât şi internaţional şi să poată prelua cele mai bune principii ale comunităţii europene cu privire la eficienţa energetică şi felul În care pot acţiona În vederea unor acţiuni prietenoase cu mediul.
Energia solară
Energia solară reprezintă o modalitate convenţională de producere a energiei electrice. Problemele de natură energetică au din ce în ce mai mare impact asupra societăţii moderne, iar protecţia mediului este o solicitare importantă din partea societăţii civile. Soarele constituie o sursă de energie nepoluantă şi inepuizabilă odată cu dezvoltarea noilor tehnologii capabile să stocheze şi să transforme această energie pentru a alimenta toate activităţile desfăşurate de către om. Radiaţia solară reprezintă energia radiantă emisă de către soare în spaţiul intreplanetar. Această radiaţie solară este măsurată print-o constantă solară ce reprezintă cantitatea totală a radiaţiilor măsurate cu ajutorul anumitor indicii. Aceste radiații pătrund prin straturile atmosferice ale Pământului şi menţin capacitatea biosferei de a supravieţui.
La nivelul ţării noastre, radiaţia solară atinge numite praguri în funcţie de zona de referinţă. Radiaţia solară atingând valorile cele mai mari în zonele în care unităţile de relief au altitudini minime iar cantitatea de radiaţii înregistrată pe m2/an este mai mare.
Harta de mai jos arată faptul că regiunea în care se află amplasată comuna Adamclisi este în zona a II-a privind intensitatea radiaţiei solare, ceea ce înseamnă că se înregistrează o cantitate însemnată de energie acumulată la nivelul biosferei, respectiv 1.300-1.350 h Wh/m2/an, indicând astfel potenţialul energetic solar de care comuna dispune.
Energia eoliană
Energia eoliană reprezintă un tip de energie inepuizabilă cu un potenţial la fel de ridicat pentru comuna Adamclisi, datorită condiţiilor climatice şi de relief. În cazul energiei eoliene se foloseşte forţa vântului ( energia cinetică) pentru a acţiona elicele turbinele eoliene. O eoliană necesită ocuparea unei suprafeţe mici de teren, permiţând desfăşurarea activităţilor agricole sau industriale în zonă. Instalarea acestor mecanisme trebuie să aibă loc în conformitate cu valoarea vântului din regiune, preţul terenului, impactul vizual şi asupra structurilor din vecinătate şi apropierea de reţeaua de distribuţie a curentului.
Autoritățile locale ale comunei Adamclisi au fost preocupate de valorificarea potenţialului energetic al comunei şi au identificat oportunităţi de finanţare pentru implementarea proiectului de investiţii “Eficientizarea consumului de energie electrică pentru comuna Adamclisi”.
Proiectul a vizat construirea şi instalarea unui sistem eolian pentru producerea energiei electrice de 200 KW şi a unei instalaţii de producere a biogazului având o capacitate de 100 metri
cubi/30KW. Acesta a fost finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa Prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice, Domeniul de intervenţie: 4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi, Operaţiunea: Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile.
electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile.48
Biomasa
Biomasa reprezintă o sursă de energie considerată „neutră” din perspectiva emisiilor de carbon. Ea include materialul biologic ce poate fi folosit ca şi combustibil sau pentru alimentarea producţiei din zona industrială. Acest material biologic este compus din materia organică vegetală, reziduurile metabolice de origine animală precum şi alte microorganisme. Biomasa agricolă face referire la produsele secundare rezultate din cultivarea plantelor, iar comuna Adamclisi, datorită agriculturii, are un potenţial energetic ridicat al biomasei. Acest potenţial biologic, analizând Regiunea de Sud-Est, este cel mai ridicat la nivelul judeţului Constanţa.
Comuna Adamclisi prezintă rezerve de biomasă importante care pot fi luate în considerare în identificarea unei alternative energetice, în detrimentul celei produse prin modalităţi poluante. Biomasa este considerată ca fiind o sursă neregenerabilă de energie şi exploatarea acesteia poate fi folosită în interesul comunităţii, prin respectarea prevederilor în vigoare.
Resurse naturale neregenerabile
Comuna Adamclisi prezintă resurse de materiale de construcţii şi resurse obţinute din subsol care sunt reprezentate de rocile comune, cea mai semnificativă rocă fiind diatomita. Aceasta este o rocă sedimentară silicioasă şi este întrebuiţată ca material izolant, ca material filtrant, ca agregate pentru betoane, ca suport pentru fabricarea dinamitei şi a altor explozivi etc.
IV. Profil socio-demografic
STRUCTURA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIE
În ultimele decenii se constată un interes din ce în ce mai crescut al factorilor de decizie privind structura populaţiei, deoarece s-a constatat că evoluţiile demografice joacă un rol important în viaţa politică, economică şi socială. Prin urmare, creionarea indicatorilor privind numărul, structura şi evoluţia populaţiei constituie punctul incipient tuturor analizelor.
Pentru stabilirea profilului socio-demografic al comunei Adamclisi au fost utilizate date furnizate de Institutul Naţional de Statistică prin baza de date Tempo On-line, respectiv o serie de date statistice aferente Recensământului populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor (2002, 2011), transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa.
Înţelegerea impactului evoluţiei demografice a unei comunităţi impune o analiză comparativă cu situaţia existentă la nivel judeţean, regional sau naţional.
Evoluţia populaţiei comunei
Conform celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în anul 2021, populaţia domiciliată a comunei Adamclisi cifra un număr de 2.302 locuitori.
Evoluţia populaţiei comunei Adamclisi în intervalul 2011-2021 este reprezentată grafic mai jos, creionându-se o scădere cu aproximativ 6 procente, în perioada indicată anterior.
Tabel cu populaţia comunei Adamclisi 2011-2021
Densitatea populaţiei din comuna Adamclisi
Comuna înregistrează un trend descendent din perspectiva densităţii populaţiei, astfel se constată o scădere de 6% a acesteia în anul 2021 (16,96 de locuitori/lon2) faţă de anul 2010 (18,05 de locuitori/lon2).
La nivelul județului Constanța densitatea populaţiei este şi ea în scădere în intervalul 2011-2021 de la o valoare de 108,59 de locuitori/km2 la valoarea de 107,12 de locuitori/km2.
Distribuţia populaţiei pe sexe în comuna Adamclisi
Populaţia repartizată pe sexe (masculin/feminin) la nivelul comunei Adamclisi este reprezentată de 1.175 de persoane de sex masculin cu o pondere de 51,04% iar 1.127 de persoane fiind populaţia feminină cu un procentaj de 48,95%.
Judeţul Constanţa înregistrează o populaţie feminină mai mare decât cea masculină, cu un număr de persoane 392.918 şi un procent de 51,55%, iar populaţia masculină cu 369.296 de persoane şi o pondere de 48,45%.
Distribuţia populaţiei comunei Adamclisi pe grupe de vârstă
Analizând comparativ distribuţia populaţiei comunei Adamclisi pe grupe de vârstă aferentă anilor 2011 şi 2021, se poate observa o schimbare în cazul grupelor 0-14 ani şi 15-64 de ani printr-o scădere a procentului de persoane înregistrate în aceste categorii. Singura schimbare se află la grupa de vârstă 65+ în care trendul este unul ascendent, printr-o creştere a ponderii populaţiei vârstnice.
Piramida vârstelor
Piramida vârstelor este o reprezentare grafică a populaţiei bazându-se pe grupele de vârste şi sex. Conform reprezentării acesteia şi a datelor analizate anterior, majoritatea populaţiei comunei este de sex masculin (51,04%), fiind o prezenţă mai ridicată în rândul copiilor şi a persoanelor capabile de muncă. Populaţia feminină este mult mai reprezentativă în cadrul grupei de vârstă 50-54 de ani urmată de grupa 35-39 de ani. În anul 2021 populaţia este relativ constantă şi începe să se îngusteze după grupa de vârstă 65+.
O populaţie aflată la vârsta activă necesită o atenţie mai sporită din partea autorităţilor /administraţiei publice datorită nevoilor de formare continuă şi de asistenţă socială. Situaţia economică şi socială din comuna Adamclisi este în continuă dezvoltare iar acest fapt poate duce pe viitor la îngustarea piramidei la baza acesteia deoarece interesele oamenilor se îndreaptă înspre dezvoltarea personală, în detrimentul creşterii demografice.
Raportul de dependenţă
Dependenţa demografică reprezintă raportul dintre numărul de persoane de vârstă “dependentă” (populaţia sub 15 ani şi de peste 64 de ani) şi persoanele aflate la vârsta de muncă (15-64 ani) exprimat la 1.000 de persoane.s1
În comuna Adamclisi populaţia dependentă ajunge la o valoare de 281 în anul 2011 şi la 323 în anul 2021. Astfel obţinem un raport de dependenţă de 415,3 la mia de locuitori în anul 2011 şi de 459,6 la mia de locuitori în anul 2021. Această creştere este explicată de un număr mai mare de persoane la nivelul întregii comune, cu o creştere a valorii persoanelor apte de muncă dar şi a persoanelor dependente.
Distribuţia populaţiei din comuna Adamclisi după etnie
Ca urmare a recensământului populaţiei şi a locuinţelor din 201, populaţia analizată după etnie este împărţită în persoane majoritar române, urmate de turci şi de persoane care nu au comunicat în mod specific etnia lor. Prezenţa populaţiei de etnie turcă poate fi explicată ca urmare a istoriei regiunii Dobrogei.
Distribuţia populaţiei din comuna Adamclisi după limba maternă
Limba maternă preponderentă la nivelul comunei Adamclisi este limba română, urmată de cea turcă şi de categoria oamenilor care nu au declarat limba maternă.
Distribuţia populaţiei din comuna Adamclisi după religie
În baza informaţiilor obţinute la acelaşi recensământ, religia predominantă este cea ortodoxă (inclusiv ortodoxă sârbă) aceasta fiind în concordanţă bună cu populaţia de români din comună. În cazul religiei musulmane şi a celor care nu şi-au declarat confesiunea, relaţiile dintre etnie şi aceasta este semnificativă. Astfel observăm o preponderenţă a religiei musulmane în rândul populaţiei de etnie turcă.
MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIGRATORIE
Mişcarea naturală a populaţiei asociată cu natalitatea şi mortalitatea şi mişcarea migratorie reprezintă volumul şi structura populaţiei.
Natalitatea
Natalitatea reprezintă frecvenţa naşterilor de copii vii în interiorul unei populaţii, analizată prin raportul dintre numărul de naşteri în decursul unui an calendaristic şi efectivul populaţii. Pe baza informaţiilor preluate de la Institutul Naţional de Statistică (Baza de date online Tempo), în comuna Adamclisi media ratei natalităţii este de 11,12%, una mai mare faţă de media ratei la nivel judeţean sau naţional unde aceasta ajunge la 9,6%, respectiv 9,2%.
Mortalitatea
Mortalitatea este un indicator demografic care se măsoară ca raportul dintre oamenii decedaţi într-un an calendaristic la 1.000 de locuitori. Acest indicator are o valoare mai ridicată în jurul anului 2020 când pandemia de COVID-19 era răspândită. Asta se poate observa şi în cazul evoluţiei ratei acesteia în cazul comunei, a judeţului şi a ţării, unde pentru comuna Adamclisi rata mortalităţii a crescut de la 10,62 în anul 2019 la 17,63 în anul 2020.
Mişcarea migratorie a populaţiei
Institutul Naţional de Statistică nu deţine informaţii clare pentru comuna Adamclisi în ceea ce priveşte evoluţia numărului de plecări şi stabiliri cu domiciliul în perioada anilor 2010-2020. Cele mai reprezentative date se regăsesc la nivelul judeţului Constanţa unde se observă o evoluţie care fluctuează în cazul plecărilor şi sosirilor, cele mai multe plecări fiind în anul 2018, iar cele mai multe sosiri în anul 2019.
V. Profil economic
Informaţiile ce caracterizează mediul economic local al comunei Adamclisi în perioada 2016- 2020 au fost furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa.
În cadrul comunei Adamclisi erau prezenţi 125 de agenţi economici distribuiţi în cinci forme de organizare, la nivelul anului 2020. Se constată faptul că societăţile cu răspundere limitată (SRL) sunt preponderente la nivelul comunei, cu un procentaj de 51 %, urmate de Persoanele Fizice Autorizate (PFA) cu un procentaj de 24% şi Întreprinderile Individuale (II) cu 19%. Frecvenţa cea mai redusă este întâlnită în cazul Întreprinderile Familiale (IF) cu 4%, a Societăţilor pe Acţiuni (SA) cu 1 % şi a Cooperativelor Agricole (CA) cu 1 %.
Densitatea întreprinderilor din comuna Adamclisi atinge valoarea de 25,5 unităţi ]a 1.000 de locuitori.
Analizând situaţia întreprinderilor nou înfiinţate, se poate observa faptul că în anul 2020 au avut loc doar 4 înmatriculări, comparativ cu anul 2017 în care erau înregistraţi 9 noi agenţi economici.
Această diferenţă poate fi pusă pe seama pandemiei de COVID-19 în care numeroase activităţi au fost sistate.
În baza datelor puse la dispoziţie de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, se poate realiza o distribuţie a întreprinderilor active din comuna Adamclisi (2020) în funcţie de principalele sectoare ale economiei naţionale. Aşadar, sectorul primar se află pe primul loc cu 61 de întreprinderi (49%), sectorul terţiar cu 43 de întreprinderi (34%) şi sectorul secundar cu 21 întreprinderi (17%).
Numărul şomerilor înregistraţi în intervalul anilor 2013-2021 este în scădere, cu o uşoară creştere în intervalul 2020-2021. Per total evoluţia este una descendentă, cu toate că există fluctuaţii ale valorilor.
Se constată faptul că cei mai mulţi şomeri înregistraţi la nivelul comunei Adamclisi sunt de sex masculin. Această situaţie poate fi dată de faptul că, în mediul rural, persoanele din această categorie sunt cel mai des înregistrate ca fiind salariate, în detrimentul persoanelor de sex feminin care îşi desfăşoară activitatea preponderent în gospodărie.
VI. Infrastructură rutieră
Pentru ca societatea modernă să funcţioneze în mod favorabil dezvoltării este necesară conceperea unei infrastructuri care să acopere totalitatea sistemelor şi serviciilor. Infrastructura reprezintă fundamentul material care asigură funcționarea unei localități prin prisma elementelor esențiale, reprezentate de infrastructura rutieră, tehnico-edilitară, energetică și de telecomunicații.
INFRASTRUCTURA RUTIERĂ
Rețeaua de drumuri de interes național și județean ce străbat teritoriul administrativ al comunei Adamclisi cuprinde:
- DN 3: Constanţa – Ostrov;
- DJ 307: Deleni – Dobromir – Băneasa;
- DC 31: Adamclisi – Zorile;
- DC 54 Adamclisi – Abrud.
Reţeaua de drumuri este completată de drumurile de interes local, respectiv:
- Drumuri săteşti şi străzi;
- Drumuri de exploataţie agricolă.
Faţă de reşedinţa comunei, satele se află la distanţele: 2 km – Zorile, 3 km – Urluia, 10 km – Abrud, 12 km – Haţeg. Accesul spre localităţile Zorile, Abrud si Haţeg se face pe drumuri comunale pietruite, iar spre Urluia pe DN3.
în cadrul comunei Adamclisi capacitatea infrastructurii rutiere se rezumă în principal la drumurile comunale şi săteşti din teritoriu şi la drumurile judeţele care se intersectează cu drumul naţional ce reprezintă o importantă axă de acces. Prin urmare, nevoia de modernizare a acestei categorii de infrastructură este importantă la nivelul comunei deoarece starea tehnică a drumurilor trebuie să se adapteze condiţiilor unei circulaţii specifice mediului rural.
Străzile din interiorul comunei Adamclisi sunt de categoria tehnică a III-a, acestea având două benzi de circulaţie, sau a IV-a (cu o singură bandă), nemodernizate şi cu intersecţii neamenajate corespunzător. În perioada anotimpurilor ploioase, unele drumuri devin impracticabile circulaţiei rutiere, ca urmare a degradărilor structurale existente. De asemenea, se constată lipsa amenajărilor în profil longitudinal ceea ce creează în anumite zone ,stagnări importante de ape meteorice, ce pot afecta proprietăţile locatarilor.
Desfăşurarea traficului în condiţii de siguranţă, impune necesitatea amenajării şi modernizării infrastructurii rutiere locale, cu asigurarea parametrilor geometrici corespunzători categoriei funcţionale. Prin lucrările de modernizare se asigura viabilitate funcţională permanentă şi în condiţii de siguranţă a circulaţiei.
Autorităţile din comuna Adamclisi au demarat, cu ajutorul fondurilor naţionale şi europene, proiecte ce ţin de modernizarea infrastructurii rutiere.
ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ
Alimentarea cu apă
Sistemul de alimentare cu apă a comunei Adamclisi deserveşte localităţile Adamclisi, Zorile, Urluia şi Abrud. Serviciul de alimentare cu apă a fost delegat şi concesionat operatorului regional S.C. RAJAS.A.
Caracteristicile reţelei de alimentare cu apă a comunei Adamclisi sunt prezentate mai jos, după cum urmează:
Localitatea Adamclisi:
Nr. consumatori: 809;
Volum de apă: 154 mc/zi;
Sursă apă: Adamclisi P1 (sursa veche) şi Adamclisi P2 (sursa nouă);
Capacitate sursă: 159 mc/h;
Lungimea reţelei de distribuţie: 12,2 km.
Localitatea Zorile:
Nr. consumatori: 452;
Volum de apă: 50 mc/zi;
Sursă apă: Adamclisi P2 (sursa nouă);
Capacitate sursă: 17 mc/h;
Lungimea reţelei de distribuţie: 6,1 km.
Localitatea Urluia:
Nr. consumatori: 340;
Volum de apă: 31 mc/zi;
Sursă apă: Urluia;
Capacitate sursă: 20 mc/h;
Lungimea reţelei de distribuţie: 2,9 kmS3.
Localitatea Abrud
Sursă apă: foraj exploatare-explorare;
Capacitate sursă: 10,37 mc/h;
Rezervor înmagazinare apă, V=SO mc;
Lungimea reţelei de distribuţie: 4,5 km54
Canalizare
În prezent, comuna Adamclisi nu dispune de sistem centralizat de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere. Apele uzate menajere provenite de la gospodării sunt colectate individual în fose vidanjabile sau latrine uscate, ceea ce generează poluarea solului şi a pânzei freatice. Mai mult decât atât, locuitorii comunei utilizează closete simple uscate care constituie surse de poluare pentru apele subterane.
Canalizarea apelor pluviale se realizează prin şanţuri şi rigole deschise de-a lungul drumurilor.
În vederea creşterii calităţii vieţii locuitorilor comunei Adamclisi se impune realizarea unui sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere.
Alimentare cu energie termică şi gaze naturale
Comuna Adamclisi nu deţine un sistem centralizat de producţie şi distribuţie a energiei termice sau un sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale din cauza faptului că alocarea fondurilor în acest tip de infrastructură este costisitoare, cu mult peste bugetul local al comunei.
La nivelul comunei, locuitorii folosesc sisteme bazate pe combustibili lichizi, solizi si gazoşi (lemn, cărbune, petrol, respectiv butelii cu gaze lichefiate) şi energie electrică, fapt ce sporeşte gradul de poluare al factorilor de mediu, în urma arderii acestora.
Alimentarea cu energie electrică
Comuna Adamclisi este alimentată cu energie electrică de către E-DISTRIBUŢIE DOBROGEA, toate satele comunei beneficiind de acest serviciu.
În ceea ce priveşte reţeaua de iluminat public a comunei Adamclisi aceasta asigură iluminatul pe principalele drumuri din localităţile componente.
Iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizaţiei moderne. El are rolul de a asigura atât orientarea şi circulaţia în siguranţă a pietonilor şi vehiculelor pe timp de noapte, cât şi crearea unui ambient corespunzător în orele fără lumină naturală.
Realizarea unui iluminat corespunzător determină în special:
- Îmbunătăţirea climatului social şi cultural prin creşterea siguranţei activităţilor pe timpul nopţii;
- Reducerea cheltuielilor indirecte;
- Reducerea numărului de accidente pe timp de noapte;
- Reducerea riscului de accidente rutiere;
- Reducerea numărului de agresiuni împotriva persoanelor.
În prezent, comuna Adamclisi are în derulare un proiect de investiţii ce vizează iluminatul public stradal al comunei, respectiv: “Extindere iluminat public În comuna Adamclisi, judeţul Constanţa -străzile Cetăţii şi Romană”. Acesta implică lucrări de extindere a sistemului de iluminat public şi reabilitare a reţelei linie electrică aeriană.
De asemenea, se depun eforturi în vederea obţinerii unei finanţări pentru investiţia “Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin eficientizarea sistemului de iluminat public fn comuna Adamclisi, satele Zorile şi Urluia”, prin Programul privind sprijinirea eficienţei energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, finanţat prin Administraţia Fondului pentru Mediu.
VII. Educația
Procesul de învăţământ din comuna Adamclisi se desfăşoară în cadrul a 7 unităţi şcolare, adaptate nivelelor: preşcolar, primar, gimnazial, liceal.
Organizarea şi funcţionarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat de pe raza comunei Adamclisi este următoarea:
- Liceul tehnologic “Jean Dinu” Adamclisi;
- Şcoala primară Zorile;
- Şcoala primară Urluia;
- Grădiniţa cu program normal Adamclisi;
- Grădiniţa cu program normal Zorile;
- Grădiniţa cu program normal Urluia;
- Grădiniţa cu program normal Abrud;
Important de adus în evidenţă este şi evoluţia populaţiei şcolare ce frecventează unităţile de învăţământ din cadrul comunei Adamclisi. Astfel, conform datelor puse la dispoziţie de Insititutul Naţional de Statistică, prin platforma Tempo-online, se constată următoarele:
- uşoară scădere a populaţiei şcolare la nivelul întregii comune, cu aproximativ 5 procente în anul şcolar 2020-2021 faţă de anul şcolar 2015-2016;
- din totalul de 367 elevi înscrişi în anul şcolar 2020-2021, cea mai mare pondere este înregistrată de elevii înscrişi în cadrul învăţământului primar, respectiv 36%; de asemenea, se înregistrează şi o creştere cu 24% a numărului de elevi înscrişi în învăţământul primar în anul şcolar 2020-2021, faţă de anul şcolar 2015-2016;
- se evidenţiază o scădere semnificativă a populaţiei şcolare înscrise în forma de învăţământ liceal, în anul şcolar 2020-2021 fiind înscrişi doar 13 elevi ( cu 85% mai puţini faţă de anul şcolar 2015-2016);
În ceea ce priveşte personalul didactic, anul şcolar 2020-2021 cifra un număr de 28 de cadre didactice ce activau în unităţile de învăţământ din comuna Adamclisi, cu 27% mai mult faţă de anul şcolar 2015-2016.
În prezent, calitatea infrastructurii educaţionale de la nivelul comunei Adamclisi poate fi încadrată ca fiind una bună, unităţile şcolare beneficiind de-a lungul timpului de diverse intervenţii.
În prezent, comuna Adamclisi are în derulare un proiect de investiții ce vizează dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale, respectiv “Înființare grădiniță în localitatea Adamclisi, județul Constanța”, finanțat prin fonduri nerambursabile asigurate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP)
VIII. Sănătate și asistență socială
SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Starea de sănătate a locuitorilor comunei Adamclisi este monitorizată de un medic de familie ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul clădirea dispensarului uman din localitatea Adamclisi, aflată în stadiu avansat de degradare.
De asemenea, la nivelul comunei funcţionează un cabinet stomatologic şi o farmacie, ce deservesc nevoile sanitare ale populaţiei locale.
Asistenţa socială reprezintă un proces complex ce presupune adoptarea unor măsuri în avantajul celor defavorizaţi din punct de vedere social. Persoanele defavorizate pot fi individuale sau în cadrul unei familii ce necesită cheltuieli suplimentare. Acţiunile realizate în favoarea celor asistaţi sociali vin în întâmpinarea dificultăţilor şi a situaţiilor vulnerabile pe care le-ar putea întâmpina. În întâmpinarea bunei desfăşurări a acestor acţiuni vine legea nr. 488/2006 republicată ce menţionează faptul că autorităţile locale au obligaţia de a monitoriza în condiţii oportune îndatoririle ce revin asistenţilor sociali pentru ameliorarea situaţiei persoanelor aflate în situaţii deosebite.
Legea Asistenţei Sociale nr. 292/2011 reglementează sistemul naţional de servicii sociale, fiind o legislaţie ce enunţă faptul că serviciile sociale reprezintă activităţile reajizate pentru satisfacerea nevoilor de bază a unor persoane aflate în situaţii vulnerabile ( ex. situaţii individuale, familiale sau de grup). Aceste măsuri au rolul de a creşte calitatea vieţii şi de a promova incluziunea socială.
Serviciile de asistenţă socială au la bază următoarele aspecte:
- Suportul oferit familiilor cu venituri reduse prin: ajutoare sociale conform Legii 416/2001 (privind venitul minim garantat), ajutoare de încălzire conform OUG 70/2011 (privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece), alocații pentru susținerea familiei conform Legii 277 /2010 (privind alocația pentru susținerea familiei);
- Alocații de stat pentru copii conform Legii 61/1993 (privind alocația de stat pentru copii), alocații lunare de plasament conform prevederilor Legii 272/2004 (privind protecția și promovarea drepturilor copilului) și ale OUG 26/1997 (privind protecția copilului aflat în dificultate), indemnizații pentru creșterea copilului conform prevederilor OUG 148/2005 (privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului);
- Suport oferit persoanelor cu handicap conform prevederilor Legii 448/2006 (privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap).
În cadrul primăriei comunei Adamclisi îşi desfăşoară activitatea departamentul de Asistenţă Socială, care este responsabil de gestionarea şi monitorizarea situaţiilor persoanelor defavorizate din comună.
Activităţile cu componentă socială sunt asigurate la nivelul comunei Adamclisi în mod direct de primărie, în colaborare cu biserica. În prezent nu există în comună spaţii dedicate persoanelor defavorizate, precum centre de zi, cămine de bătrâni, cantine sociale etc.
Persoanele defavorizate din comuna Adamclisi primesc sprijin sub forma: burse de ajutor social pentru elevi, ajutoare sociale, ajutoare de încălzire, indemnizaţii de handicap, ajutoare dedicate familiilor monoparentale.
În vederea dezvoltării infrastructurii sociale şi implicit creşterii calităţii vieţii locuitorilor comunei, autorităţile publice locale au depus eforturi în vedere implementării proiectului de investiţii “Casa de ceremonii funerare, localitatea Zorile şi Urluia, comuna Adamclisi”. Proiectul a vizat realizarea a două case destinate ceremoniilor funerare în comuna Adamclisi, care să contribuie la: accesibilizarea serviciilor funerare, creşterea standardului de viaţă a locuitorilor comunei şi la optimizarea utilizării spaţiului aparţinând domeniului public al primăriei Adamclisi 58•
IX. Cultură, patrimoniu și turism
Patrimoniu cultural material şi imaterial
Identitatea culturală a satului românesc constituie o importantă sursă de dezvoltare locală şi este caracterizată de un patrimoniu cultural material si imaterial divers.
Păstrarea, valorificarea istoriei, a moştenirii rurale şi a patrimoniului cultural, cât şi promovarea acestuia trebuie să constituie o prioritate la nivel local.
Comuna Adamclisi are o încărcătură culturală bogată, deţinând numeroase monumente de arheologie, de valoare naţională sau universală, cât şi monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Aşadar, conform Listei Monumentelor Istorice (LMI) din judeţ Constanţa (anexă la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015, pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată şi a Listei Monumentelor Istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.201559), în comuna Adamclisi se regăsesc următoarele monumente, reprezentative pentru istoria locală:
- CT-1-s-A-02567 – Situl arheologic de la Adamclisi, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, datare: sec. II – VII;
- CT-J-m-A-02567.01 – Cetatea Tropaeum Traiani, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, la 400 m NV de sat, pe Valea Urluia, la N de DN3 Constanţa-Ostrov, datare: sec. II – VII, epoca romană şi romano-bizantină;
- CT-J-m-A-02567.01 – Bazilică, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, pe dealul de la N de cetate, datare: sec. V – VI p. Chr., epoca romano-bizantină;
- CT-J-m-A-02567.03 – Necropolă, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, pe dealul de la N de cetate, datare: sec. V – VI p. Chr., epoca romano-bizantină
- CT-J-m-B-02567.04 – Ansamblu de apeducte, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, pe coasta de S a dealului ce delimitează satul, spre N, începând de la cişmeaua satului, datare: sec. II – III, Epoca romană;
- CT-I-m-A-02567.05 – Monumentul triumfal Tropaeum Traiani, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, la NE de sat, la 1,5 km pe drumul ce porneşte din DN3 la E de sat, datare: sec. II p. Chr., Epoca romană;
- CT-J-m-A-02567.06 – Altarul roman de la Adamclisi, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, la 200 m E de Monumentul triumfal, datare: sec. II p. Chr., Epoca romană;
- CT-l-m-A-02567.07 -Turnul roman, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, la 100 m N de Monumentul triumfal, datare: sec. II p. Chr., Epoca romană;
- CT-l-m-A-02567.08 – Termele cetăţii Tropaeum Traiani, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, între cetate şi DN 3 Constanţa – Ostrov, datare: sec. I p. Chr., Epoca romană;
- CT-l-m-A-02567.09 – Locuinţe extramurane, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, între cetate şi DN 3 Constanţa – Ostrov, datare: sec. I p. Chr., Epoca romană;
- CT -l-s-B-02568 – Necropolă, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, la intersecţia DN 3 cu aleea spre Monumentul Triumfal, datare: sec. V – IV a. Chr., Latene, Cultura dacică;
- CT +s-B-02569 – Aşezare, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, pe versantul cuprins între DN 3 şi latura de SV a cetăţii, în marginea de V a satului, datare: sec. VIII – X, Epoca medieval timpurie;
- CT-l-m-B-02570 – Apeductul de la Şipote, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, la marginea de SV şi S a satului Adamclisi, datare: sec. IV p. Chr., Epoca romană;
- CT-l-s-B-02571 – Aşezare, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, pe dealul de la E de cetate, datare: sec. VIII – X, Epoca medieval timpurie;
- CT-l-s-A-02572 – Ansamblu tumuli, sat ADAMCLISI; comuna ADAMCLISI, în perimetrul întregii comune, datare: sec. IV a. Chr. – sec. III p. Chr., Latene;
- CT-l-m-B-02675.01 -Aşezare, sat HAŢEG; comuna ADAMCLISI, în zona canalului de irigaţii, la NV de sat, în apropierea şi pe malurile lacului Baciului, în comunele Adamclisi şi Rasova, datare: epoca medieval timpurie;
- CT-l-m-B-02675.02 -Aşezare, sat HAŢEG; comuna ADAMCLISI, în zona canalului de irigaţii, la NV de sat, în apropierea şi pe malurile lacului Baciului, în comunele Adamclisi şi Rasova, datare: sec. I – VI p. Chr., Epoca romană;
- CT-l-m-B-02675.03 – Aşezare, sat HAŢEG; comuna ADAMCLISI, în zona canalului de irigaţii, la NV de sat, în apropierea şi pe malurile lacului Baciului, în comunele Adamclisi şi Rasova, datare: sec. IV – II a. Chr., Latene, Cultura geto -dacică.
- CT -l-s-B-02781-Aşezare, sat ZORILE; comuna ADAMCLISI, “Groapa cu albeala”, la 2 km S de sat, datare: sec. IV – III a. Chr., Latene.
Cetatea de la Tropaeum Traiani este unul dintre cele mai importante centre economice, politice şi religioase din Dobrogea romană (în cadrul provinciilor Moesia Inferior şi Scythia Minor), cercetările de specialitate efectuate de mai bine de 120 de ani relevând o mare cantitate de informaţii cu caracter istoric, arheologic şi arhitectural, diseminate în lucrări ştiinţifice şi de popularizare.
Cetatea de la Adamclisi, aflată în partea de sud-vest a satului, la cca. 600 m de acesta şi la 1500 m de monumentul triumfal, pe valea Urluia, a fost construită la ordinele împăratului Traian pentru familiile veteranilor care au participat la războaiele dacice (şi este considerată drept cea mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei). Înainte de ridicarea centrului roman, pe locul respectiv, conform descoperirilor arheologice, ar fi fost o aşezare getică. Noua fortificaţie evoluează din punct de vedere demografic prin popularea sa constantă cu diverse elemente de origine romană şi greacă.
Monumentul triumfal de la Adamclisi
La nord-est de sat, la aproximativ 1.5 km pe drumul lateral ce porneşte din DN3 la est de sat, poate fi găsit monument triumfal. Locul amplasării sale nu este întâmplător ales, dominând prin înălţime relieful înconjurător pe zeci de kilometri întregi. Monumentul, ca şi multe dintre creaţiile antichităţii, nu servea în primul rând desfătării ochiului şi simţurilor artistice ale privitorilor, ci unul din scopurile urmărite era tocmai acela de a impresiona populaţia locală şi de a transmite mereu un mesaj important (cu funcţie socială precisă), reprezentând un simbol al Romei şi totodată unul din cele mai importante edificii-monument ridicare de această pe cuprinsul imperiului.
Monumentul triumfal de la Adamclisi este cel mai important vestigiu aparţinând unui complex de trei monumente romane, care aminteşte de conflictele militare dintre romani şi daci. Ca şi Columna lui Traian din Roma, prezintă scene din aceste bătălii, unele redând chiar cruzimea confruntărilor. Deşi apărea menţionat în jurnalele de călătorie din secolul al XIX-iea, Tropaeumul a fost cercetat prima dată între 1882 şi 1890 de către Grigore G. Tocilescu (1850-1909), primul arheolog român de talie europeană62.
Monumentul, în varianta în care a fost reconstituit de către arheologi, este alcătuit dintr-un soclu cilindric, care are la bază mai multe rânduri de trepte circulare, iar la partea superioară un acoperiş conic, cu solzi pe rânduri concentrice de piatră, din mijlocul căruia se ridică suprastructura hexagonală. La partea superioară se află trofeul bifacial, înalt de 10,75 m, înfăţişând o armură cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se află două grupuri statuare care conţin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălţimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei şi anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfăţişează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălţimea de 1,48-1,49 m. Din cele 54 metope iniţiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 2 3, sculptate şi ele în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular.
Ansamblul, din care făcea parte monumentul, mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereţi se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldaţi romani căzuţi probabil în lupta de la Adamclisi, şi de asemena un mausoleu, cu trei ziduri concentrice, în care se pare că a fost înmormântat comandantul (praefectus castrorum), care, cu preţul vieţii sale, a decis victoria din anul 102.
Altarul şi mausoleul
Pe acelaşi platou, la 250 m vest-nord-vest faţă de monument, se află altarul funerar dedicat celor aproximativ 3.800 de soldaţi romani căzuţi pe câmpul de luptă. Acesta este realizat sub forma unei baze care este construită în trepte, cu o formă prismatică şi care era acoperit cu un acoperiş constituit din ţigle şi piatră.
La aproximativ 100 metri de monument există o movilă de pământ (înaltă de 2,50 m şi cu un diametru de aproximativ 20 m) în interiorul căreia săpăturile arheologice de specialitate au relevat prezenţa unor infrastructuri de piatră şi lemn care ar fi aparţinut unui mausoleu. Construcţia de piatră era de formă pătrată şi se sprijinea pe o bază solidă formată din şase trepte de piatră. Au fost identificate patru inele concentrice realizate din piatră şi mortar în manieri diferite, dintre care primul este realizat în tehnică opus quadratum, iar trei în opus coementicium. Construcţia cu caracter funerar are în zona centrală un mormânt (tumulus ), probabil aparţinătoare unui ofiţer important roman, unde ar fi trebuit să fi existat o urnă de incineraţie cu resturile acelui praefectus castrorum. De asemenea, au mai fost recuperate fragmente arhitectonice şi plăci de piatră pe care erau gravate inscripţii latine.
Cele două monumente au fost ridicate după finalizarea bătăliei sau în 102 p.Chr. Ele au premers trofeul care a fost construit între anii 106-109 (între 10 decembrie 108 şi 10 decembrie 109)64.
Muzeul Adamclisi
Muzeul Arheologic Adamclisi este un “muzeu de sit” care împreună cu “Monumentul triumfal Tropaeum Traiani” şi “Cetatea Tropaeum Traiani” (care datează din secolul al II-iea) formează Complexul muzeal Tropaeum Traiani. Acesta este subordonat Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
Clădirea a fost inaugurată în 1977 şi cuprinde vestigii arheologice descoperite în urma cercetărilor arheologice şi a descoperirilor fortuite în cetatea Tropaeum Traiani, la monument (piesele originale) şi în vecinătatea imediată sau mai îndepărtată.
Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară şi cea superioară, pilaştrii, crenelurile şi blocurile de parapet ale stilului attic festonat În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripţia şi friza cu arme.
Celelalte exponate sunt constituite de colecţiile ceramice (vase aparţinând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore greceşti, romane şi bizantine), opaiţe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice.
Instituţii publice de cultură
Facilităţile culturale ale comunei Adamclisi se concentrează în cele trei imobile destinate căminelor culturale din satele: Adamclisi, Zorile şi Urluia.
Căminul cultural din localitatea Urluia a fost construit în anul 2007, prin fonduri alocate de Consiliul Judeţean Constanţa.
În anul 2017 a fost semnat contractul de finanţare pentru proiectul “Renovare, modernizare şi dotare Cămin Cultural localitatea Zorile, comuna Adamclisi, judeţul Constanţa”, finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, Submăsura 7.6 – ,.Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”.
În prezent, locuitorii comunei Adamclisi nu mai beneficiază de serviciile bibliotecii comunale.
Unităţi de cult
Mânăstirea Sf Apostol Filip
Mânăstirea Sfântul Apostol Filip se află situată la marginea vestică a comunei Adamclisi, în sudvestul podişului dobrogean, pe DN3, la 62 km de municipiul Constanţa.
Mănăstirea are hramul Sf. Apostol Filip şi a fost înfiinţată în anul 2005. Mănăstirea este situată la aproximativ 1 km de cetatea Tropaeum Traiani, unde au fost descoperite moaştele a cinci sfinţi, ce au trăit în sec. al IV-iea. Alături de sfinţii mucenici de la Niculiţel şi Halmyris, martirii de la Adamclisi fac dovada unei intense vieţuiri creştine în vechea provincie Scythia Minor69•
În toamna anului 2007 au fost aduse sfintele moaşte ale celor cinci martiri creştini, spre a fi depuse în raclele din cripta-altar a bisericii-paraclis, cu ocazia hramului mânăstirii, respectiv pe 14 noiembrie.
Patrimoniu imaterial
Potrivit Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, se evidenţiază faptul că patrimoniul cultural imaterial al României cuprinde totalitatea practicilor, reprezentărilor, expresiilor, cunoştinţelor, abilităţilor – împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele şi spaţiile culturale asociate acestora – pe care comunităţile, grupurile sau, după caz, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural. Spre exemplu următoarele categorii de bunuri culturale imateriale:
- tradiţii şi expresii verbale, având limbajul ca vector principal al expresiei culturale;
- artele spectacolului, având ca mijloace de expresie sunetul muzical şi mişcarea corporală;
- practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, jocuri de copii şi jocuri sportive tradiţionale;
- cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers;
- tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
De-a lungul timpului istoria judeţului Constanţa a fost marcată de dominaţia mai multor civilizaţii (turci, tătari, ruşi-lipoveni, greci, armeni, bulgari, aromâni ş.a.), bucurându-se de o diversitate de tradiţii istorice şi culturale. Patrimoniul cultural imaterial specific acestor comunităţi constituie o parte importantă a conştiinţei publice, fiecare dintre acestea păstrându-şi tradiţiile specifice marilor sărbători religioase şi evenimentele importante din viaţa oamenilor, influenţând totodată şi unele obiceiuri locale. Identitatea culturala a întregii zone dobrogene s-a clădit în baza cutumelor şi spiritualităţii tuturor minorităţilor care au trăit în această regiune.
Înaintea Postului mare, în Dobrogea se practică obiceiuri care au drept scop purificarea naturii. Unul dintre acestea este Olaria sau Hurhumbalul, care constă în aprinderea unui foc din resturi vegetale. Se consideră că în acest fel natura este curăţată, făcându-se loc noii vegetaţii.
În ziua de Lăsatul secului, copiii şi tinerii participă la baterea alviţei, un obicei prin care îşi află norocul. în Joia mare, femeile vopsesc ouăle şi prepară pasca, iar vineri participă la slujba religioasă. În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică şi iau lumina sfântă.
În prima zi de Paşte are loc sfinţirea bucatelor -pasca şi ouăle roşii. Apoi toată familia se aşază la masă, savurând preparatele tradiţionale: ciorba de miel, drobul, cozonacul. În cea de-a treia zi a sărbătorii pascale, in comunităţile de ruşi lipoveni se practica Paparuda. Un alt obicei cunoscut este Caloianul, dedicat fertilităţii pământului şi recoltelor. În a treia zi de miercuri după Paste, sătenii fabrică o păpuşă din lut pe care o îngroapă apoi pe câmp; după o perioada cuprinsa între 9 şi 40 de zile o dezgroapă şi o rup în bucăţi pe care le aruncă peste holde.
Tradiţiile de nuntă sunt destul de variate, îmbinând obiceiurile româneşti cu cele turceşti sau tătărăşti. Nunta începe într-o zi de joi şi ţine până duminică, însă mirii se vad abia sâmbătă. Perioada de dinaintea întâlnirii celor doi este dedicată pregătirilor